Depresia este fără ȋndoială una dintre cele mai frecvente tulburări ȋntȃlnită ȋn populaţie.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, ȋn prezent tulburarea depresivă este a patra cauză de dizabilitate iar ȋn anul 2020 se preconizează că va ajunge pe locul doi, după bolile cardiovasculare.
Depresia poate apărea la orice vȃrstă. La apariţia depresiei contribuie mai mulţi factori, dintre care amintim: perturbări biochimice la nivelul creierului, personalităţi vulnerabile, factori psihosociali (stresul cotidian, evenimente de viaţă negative), anumite tratamente (antihipertensive, contraceptive orale, analgezice, antiinflamatoare), unele afecţiuni medicale generale (bolile cardiovasculare, epilepsia, tulburări tiroidiene sau ale altor glande endocrine), unele boli infecţioase (infecţia HIV, pneumoniile, tuberculoza), menopauza sau naşterea recentă (pot fi cauze ale declansării depresiei).
Există cazuri ȋn care primul episod depresiv apare ca o reacţie la un eveniment de viaţă negativ şi aici poate fi vorba de pierderea unei persoane apropiate, pierderea locului de muncă, existenţa unui eşec pe plan profesional sau personal. Deşi este considerată a fi o reacţie normală la astfel de evenimente(dacă sentimentele de tristeţe se diminuează ȋn timp), depresia ȋn astfel de cazuri poate fi un semnal de alarmă pentru persoanele ȋn cauză deoarece ulterior pot aparea episoade depresive fără nicio cauză aparentă.
Episodul depresiv se poate manifesta prin mai multe simptome care pot fi prezente ȋn cea mai mare parte a zilei, aproape ȋn fiecare zi, timp de cel puţin 2 săptămȃni şi care produc o deteriorare semnificativă ȋn domeniul social, profesional sau ȋn alte domenii de funcţionare ale individului. Simptomele cel mai des ȋntȃlnite sunt dispoziţia depresivă (persoana ȋn cauză se simte tristă, descurajată, “fără chef”, disperată) şi diminuarea marcată a interesului sau plăcerii pentru toate sau aproape toateactivităţile(persoana ȋn cauză afirmă: “nu ma mai interesează nimic”, nu-mi mai pasă de nimic”, neglijează activităţi/hobby-uri pe care anterior le considera plăcute, relaxante). Mai pot apărea: reducerea energiei cu apariţia rapidă a oboselii, somn perturbat(dificultăţi ȋn adormire/trezire, ȋn menţinerea somnului, somn neodihnitor), apetit alimentar modificat cu scădere sau creştere ȋn greutate, reducerea capacităţii de concentrare şi a atenţiei, scăderea stimei de sine şi ȋncrederii ȋn sine, idei de vinovăţie şi lipsă de valoare, viziune tristă si pesimistă asupra viitorului, idei(“gȃnduri negre”) sau acte de auto-vătămare sau suicid (la nivel global anual se sinucid aproximativ 1 milion de oameni, iar un procent semnificativ dintre aceştia suferă de depresie). O serie de simptome asociate mai pot apărea ȋn cazul depresiei, pe care pacientul tinde să le neglijeze sau să le asocieze cu alte afecţiuni medicale. Acestea pot fi: cefalee (dureri de cap), ameteli, discomfort general, dureri şi manifestari gastrointestinale, dureri articulare, fobii, libido scăzut, abuz de alcool sau alte substanţe, etc.
Tratamentul depresiei este unul complex cuprinzȃnd atȃt abordarea medicamentoasă cȃt şi cea psihoterapeutică.
De-a lungul timpului antidepresivele au trecut prin mai multe generaţii astfel ca astăzi există o gamă largă de antidepresive extrem de eficiente şi cu efecte adverse minime. Aceste medicamente nu sunt sedative, tranchilizante şi nu produc dependenţă. Antidepresivele pot produce o ȋmbunătăţire a stării ȋncă din prima săptămȃnă de tratament, ȋnsă pentru tratarea completă şi corectă a unui episod depresiv este nevoie de mai multe luni de tratament.
Dacă prezinți aceste simptome depresive sau cineva drag ţie se confruntă cu acestea nu ezita să consulţi un medic de specialitate. Din fericire depresia este o afectiune care se poate trata.
Dr. POPA VERONICA
Medic specialist psihiatru
CENTRUL MEDICAL PROCTOVEN
Tel. Programari 0369/410858 sau 0735/545530
